„Orologiul rutier” al ţărilor dezvoltate şi „ceasul rutier al doisprezecelea” al României

Foto: Mediafax

În zilele de 9-14 septembrie 2013 Automobil Clubului Român a participat, în capitala Olandei, la reuniunea internaţională a cluburilor automobilistice din întreaga lume din cadrul Federaţiei Internaţionale a Automobilului. Problematica de interes comun a constituit-o „Rising to future mobility challenges”. S-a estimat că până în anul 2050 parcul auto existent la nivel mondial se va tripla, inclusiv în ţările în curs de dezvoltare, unde se încadrează şi România, ţări, care, în prezent, deşi deţin  52% din autovehiculele înmatriculate, înregistrează circa 80 % din numărul deceselor rutiere.

Prin antiteză, ţările dezvoltate înregistrează un avans deosebit de mare în ceea ce priveşte modernizarea infrastructurii rutiere şi sistemul de prevenţie a accidentelor de circulaţie, faţă de ţările în curs de dezvoltare. Se prezintă deja ca un lucru obişnuit, în cele mai multe din aceste ţări infrastructura rutieră inteligentă: semafoare inteligente, sisteme de avertizare a părăsirii benzii de circulaţie, a ambuteiajelor pe traseele rutiere şi de selecţie a alternativelor de evitare, poligoanele auto de perfecţionare a conducerii auto etc, toate însumate într-un Program Internaţional de Evaluare şi Siguranţă a Drumurilor. În ceea ce priveşte autovehiculele inteligente la reuniunea respectivă s-au prezentat performanţe în montarea senzorilor pentru detectarea schimbării direcţiei de mers şi de pierdere a controlului maşinii, inclusiv de frânare, pentru restabilirea direcţiei iniţiale, detectarea prezenţei pietonilor şi bicicliştilor pe carosabil şi frânarea urgentă a maşinii; comunicarea între autovehicule şi semaforul de care se apropie pe sensul de mers şi timpul rămas până la schimbarea culorii acestuia, comunicarea între maşini şi între echipajele medicale în condiţii de accident ;treapta de viteză pentru consumul optim de carburant; monitorizarea presiunii cauciucurilor, etc.

Progresele înregistrate în reducerea drastică a deceselor din accidente rutiere în ţările cu infrastructură inteligentă şi autovehicule inteligente sunt de până la 20 % din totalul deceselor pe plan mondial, aşa cum rezultă dintr-o statistică multianuală, se datorează inclusiv promovării unui comportament preventiv în conducerea auto şi a conceptelor civilizaţiei rutiere.

În România a bătut „ceasul al doisprezecelea rutier”, în susţinerea conceptului modern de siguranţă rutieră. În prezent factorul infrastructură contribuie în cea mai mare măsură la insecuritatea pe drumurile publice. Construcţia autotostrăzilor bate pasul pe loc, mediul rural este traversat de drumuri naţionale (DN) la care se adaugă lipsa iluminatului drumurilor, amplasarea inadecvată a traversărilor, starea precară a indicatoarelor şi marcajelor rutiere. De asemenea, parcul de autoturisme şi-a încetinit ritmul înnoirii, scăzând în fiecare an numărul de automobile noi înmatriculate. Potrivit datelor furnizate de RAR, în patru ani consecutivi, vechimea medie a vehiculelor aflate la prima prezentare la ITP a fost de peste 8,5 ani, iar procentul vehiculelor neconforme din punct de vedere al securităţii rutiere era în anul 2011 de 46,4%. În acelaşi timp se constată o creştere a indisciplinei pe şosea: nerespectarea vitezei regulamentare şi neadaptarea la condiţiile de drum; conducerea sub influenţa alcoolului; neacordarea priorităţii pietonilor şi, nu în ultimul rând, indisciplina pietonilor şi a conducătorilor autovehiculelor pe 2 roţi, etc. Este semnificativ că în ceea ce priveşte consecinţele umane ale accidentelor rutiere, România continuă să se situeze, astăzi pe ultimele locuri la indicii de mortaliate rutieră între ţările Uniunii Europene. Aşadar, România se află într-un orizont neonorant faţă de obiectivul „Decadei Mondiale pentru Siguranţă Rutieră 2011-2020” promovat de ONU, care prevede reducerea cu 50 % a numărului de persoane decedate în accidente rutiere pe şoselele din întreaga lume.

 

 

Recomanda articolul pe:

Facebook Google+ Twitter