Raliul Bucuresti-Giurgiu-Bucuresti

imagine_35

Activitatea sportiva auto din lume se desfasoara avand la baza Codul Sportiv International si anexele sale elaborat de Federatia Internationala a Automobilului (FIA). Este interesant de remarcat faptul ca o cursa de Formula 1 se disputa dupa aceleasi reguli ca orice etapa din campionatul european de turism. Difera, evident, tipul de automobil utilizat, care face obiectul unor prescriptii tehnice specifice.

Pentru ca si automobilele de epoca sau istorice sa poata fi utilizate in competitii, FIA a creat un regulament special, inclus in Anexa K a Codului Sportiv International, in ideea de a le pastra caracteristicile tehnice din perioada in care au fost fabricate pentru a se impiedica astfel modificarea acestora, cu scopul de a se obtine performanta cu ajutorul tehnologiei moderne. Competitiile istorice constituie o disciplina aparte prin care se doreste sa fie adus un omagiu automobilului si istoriei sale.

In acest spirit dorit de FIA, Automobil Clubul Roman a organizat, pe 22 septembrie 2004, Raliul Bucuresti-Giurgiu-Bucuresti prin care s-a sarbatorit 100 de ani de la prima cursa auto organizata de ACR la noi in tara.

La inceputul anului 1904 se infiinta, la Paris, Asociatia Cluburilor Recunoscute, care mai tarziu isi va schimba titulatura in Federatia Internationala a Automobilului. Constituit in acelasi an, Automobil Clubul Roman devine imediat membru al acestui for alaturi de asociatiile de profil din tari precum Franta, Italia, Germania, SUA etc. Pentru a sustine si mai bine imaginea automobilului ca factor de progres economic, ACR organizeaza pe 22 septembrie 1904 Raliul Bucuresti-Giurgiu-Bucuresti. Cursa a fost castigata de Printul George Valentin Bibescu, la bordul unui Mercedes 40 HP, cu care a realizat o medie orara impresionanta de 66 km/h.

Miercuri, 22 septembrie, la ora 10.01, din Piata Constitutiei, din Bucuresti, s-a dat startul unei coloane compuse simbolic din 100 de automobile, din care aproape 40 se inscriau in prescriptiile Anexei K, privitoare la autoturisme. La paragraful 6.7 sunt precizate perioadele de timp semnificative pentru istoria automobilului in care fiecare model istoric poate fi incadrat: – inainte de 1905; – intre 1905-1918; – intre 1919 si 1930; – intre 1931-1946; – intre 1947-1961; – intre 1962-1965; – intre 1966-1969; – intre 1970-1971; – intre 1972-1976.

Una dintre vedete a fost un Fiat Balila 508 Sport, construit in 1932 si inmatriculat in Constanta. Caroseria tip cabriolet avea multe elemente structurale din lemn de esenta tare, asa cum prevedea moda vremii. Balila 508 a fost cu 41395 unitati unul dintre cele mai populare modele Fiat din perioada respectiva. A fost lansat la Salonul Auto de la Milano, in 1932, fiind echipat cu un motor de 995 cmc. Alaturi am regasit doua automobile, tot cabrio, produse in Cehoslovacia: un Aero 1936 si o Skoda Felicia. Aero a fost la vremea respectiva destul de bine vandut. Varianta roadster avea 4,31 m lungime si o latime de 1,50 m. Ca si alta marca, celebra DKW, a fost echipata cu motoare in doi timpi. Tehnicienii cehi au ales varianta 4 cilindri, in linie, in doi timpi, avand 1997 cmc, carburator Solex si o putere maxima de 50 CP la 3500 rpm. Ca si la Fiat, cutia de viteze, mecanica, are 3 trepte plus marsarier.

Anii saizeci au fost bine reprezentati de modele precum Fiat 600, Ford Cortina, Skoda 1000 MB, Aro M 461. Alaturi de acestea am putut admira un frumos Opel Rekord Olimpia, din 1959. Modelul a fost lansat in productie in 1953, la sase ani de la reluarea productiei la Russelsheim, in Germania. Asa cum desigur se cunoaste, la terminarea razboiului, partea sovietica a demontat utilajele si piesele din uzina Opel ca prada de razboi. Aceasta este explicatia faptului ca primul Moskvitch si primul Opel Olimpia semanau izbitor de mult. Opel Rekord Olimpia model 1959, care a participat la Bucuresti, are un motor in 4 cilindri, de 1500 cmc, pe care constructorul l-a mentinut destul de mult in fabricatie.

La partea de Grand Turism au participat alte doua modele Ford, si anume un Granada si Taunus GT 2300 cmc, foarte bine intretinute.

Ford a avut, in perioada 1960-1975, mai multe modele de succes. Astfel, Cortina MK1 a fost lansata in Anglia, in 1962, in doua variante: standard si de luxe. Alaturi de motorul de 1200 cmc, care a fost si cel mai utilizat, clientii au mai putut opta pentru un altul cu cilindreea mai mare de 1500 cmc. In 1964 Ford Cortina a fost echipata cu frane disc. Productia a incetat in 1982. In 1970, pe baza mai multor elemente mecanice preluate de la Cortina la K

Recomanda articolul pe:

Facebook Google+ Twitter