În ultimele zile, nu numai automobiliștii, dar și publicul din România, asista cu stupoare si reala mahnire, la controversate dezbateri pe marginea subiectelor legate de suprataxarea automobiliștilor, sub diverse forme și strategii, ilustrand parca “circulatia taxelor in sens giratoriu”.
Taxa de poluare revine în actualitate, fiind resuscitată chiar de către inițiatorul ei, cu toate ca in doua randuri (si datorita campaniei privind strangerea a peste 100.000 de semnaturi, initiata de ACR si Realitatea TV) Comisia Europeana a anulat aceste actiuni iar Statul Roman a fost obligat sa restituie aceasta taxa. Initiatorul acestei taxe, aflam ca detine 85% din ATS, firma care comercializeaza automobile noi si este de asemenea Presedinte de Onoare si fondator al unei asociatii implicate in domeniul producerii si importului de automobile (date care pot fi cu usurinta vazute pe site-ul Parlamentului), punand presiune pe factorii guvernamentali pentru a grăbi reintroducerea acestei taxe de poluare, de mediu, de prima inmatriculare, taxa de timbru de mediu, etc.
Pe lângă nevoia de bani la buget a Guvernului României, forțarea reintroducerii acestei taxe de către însuși autorul ei, demonstrează clar interesul, neortodox, la vedere pentru toată lumea, față de comercializarea de autovehicule noi. Motivația reintroducerii acestei taxe, care ar stopa (vezi, Doamne!) importul de autovehicule second – hand, este dată, chipurile, de gradul ridicat de poluare care ar fi generat tocmai de către aceste autovehicule. Oricine, în lipsa altor informații necesare, își poate pune întrebarea: ”care este gradul de poluare datorată emisiilor autovehiculelor cu vechime ridicată și cât la sută este acesta din totalul factorilor poluanți din România, cu toate ca Legea obliga verificarea gradului de poluare la inmatricularea acestor autovehicule si nu permite indici de poluare peste limitele admise? De asemenea, prin ce metodă a fost determinat acest grad de poluare de la 1 ianuarie 2017 (data eliminării fostului timbru de mediu) și până astăzi?
De fapt automobilele second hand provin fie din schimbarea proprietarilor intre detinatorii cetateni romani sau cetateni europeni, fie comercializate de firme legale specializate in acest domeniu.
Automobilistii iubesc producatorii, importatorii si comerciantii de automobile (noi sau second hand) dar nivelul de trai al cetatenilor romani nu este asa de ridicat pentru a achizitiona doar automobile noi si ne intrebam de ce este stigmatizat sectorul de automobile second hand, atata timp cat comertul cu produse folosite (second hand) este o practica uzuala pe intreg mapamondul?
Incasarile provenite din taxa de poluare, taxa de mediu, taxa de prima inmatriculare sau taxa de timbru de mediu, nu au fost cumva forme de incasare abuziva de la automobilisti si au finantat la vremea respectiva bugetul statului, din moment ce dupa ani de zile, statul este obligat sa restituie banii fara dobanda si, culmea, esalonat pe timp de 2 ani, fata de 4-5 ani care au trecut de la momentul incasarii acestei taxe? Oare pentru aceasta inovatie (!?!) initiatorul acesteia si Guvernul Romaniei pot primi aprecierea automobilistilor? Raspunsul este un NU categoric intrucat automobilistii au fost inselati si sumele acestea nu pot fi ignorate deoarece in acesti ultimi zece ani parcul de automobile a insemnat valori de 5-6 milioane de unitati.
***
O altă nedumerire a automobiliștilor, care ni se adresează tot mai mult în ultimul timp, este legată de scumpirea combustibililor auto prin reintroducerea supra-accizarii acestora. Deși acest artificiu de a băga mâna în buzunarul automobiliștilor, râvnit și golit de-alungul timpului de către toate guvernele, a fost eliminat recent, se pare că aceasta este cea mai la îndemână soluție de a face rost de bani pentru acoperirea găurilor datorate unui management defectuos al Bugetului Statului. Este curios și faptul că, deși prețurile la pompă au crescut de la 1 septembrie 2017, Presedintele Senatului Romaniei, se face că nu observă aceste creșteri de prețuri, de vreme ce nu a observat nici coada de la ghișeul de obținere si preschimbare a permiselor, ”depășind-o pe contrasens”, spre stupoarea contribuabililor care așteptau ”regulamentar”. Nu stim cu ce automobil a circulat domnia sa in aceasta vara in care nu se reintrodusese supraacciza la combustibil, dar sigur a circulat cu automobilele statului.
Automobil Clubul Român consideră că taxarea suplimentară a automobiliștilor și umilirea acestora prin impunerea a tot felul de taxe aberante, una mai abuzivă decât alta, nu contribuie la extinderea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere pentru atingerea unor viteze medii mai mari și pentru sporirea capacităților de circulație, astfel încât gradul de poluare sa scădea semnificativ. Nu stiu guvernantii, că se poate scădea gradul de poluare prin construcția de autostrăzi, iar în cazul marilor aglomerări urbane, prin construcția de centuri ocolitoare tip ”drumuri expres” sau alte imbunatatiri ale sistematizarii circulatiei rutiere?
Unele intrebari de final, care nu am vrea sa fie retorice, ar putea fi:
- Credeți, domnilor guvernanți care susțineti reintroducerea taxei de poluare sau supra-accizarea combustibililor, că odată introduse aceste biruri, veți putea calma conducătorii auto care așteaptă cu orele în traficul rutier, sau veți putea îmbunătăți infrastructura rutieră astfel încât să putem conștientiza că eforturile financiare ale contribuabililor nu au fost în zadar?
- Credeți că prin aceste metode de jecmănire veți contribui la un trafic rutier sigur, modern și performant?
- Oare in anul in care Romania va detine Presedentia Uniunii Europene, ne vom putea prezenta ca fiind una din ultimele tari din aceasta Comunitate Europeana in ceea ce priveste securitatea rutiera, infrastructura rutiera si avand poate cele mai mari taxe obtinute de la automobilisti?
***
Automobil Clubul Roman consecvent in apararea drepturilor si intereselor automobilistilor timp de peste 113 ani, adreseaza rugamintea Guvernului Romaniei si factorilor de decizie, sa trateze cu intelepciune si discernamant drepturile celor peste 6 milioane de cetateni romani detinatori de automobile (toti alegatori!) care si asa platesc pentru exploatarea acestora urmatoarele taxe: impozit anual, taxe de drum, accize si supraaccize, taxe de inmatriculare, taxe de revizii periodice, asigurari, taxe pentru obtinerea si prelungirea permiselor de conducere, taxe de poluare, etc si nu au nici macar satisfactia ca aceste taxe si impozite sa le imbunatatesca conditiile de exploatare a automobilelor. Daca pana in 1989 automobilul era considerat un obiect de lux, astazi automobilul este un obiect de necesitate la indemana cetateanului roman, salariat privat sau bugetar, om de afaceri, parinte de copii, student, pensionar, militar, demnitar, etc.
