Automobil Clubul Român aniversează 122 ani de la înființare, la 5 aprilie 2026, marcând peste un secol de activitate în domeniul automobilismului, mobilității și siguranței rutiere din România.
Înființarea Asociației și primele ei obiective
La 5 aprilie 1904, un grup de pasionați ai noului fenomen al automobilismului, în frunte cu prințul George Valentin Bibescu, s-a întâlnit la Hotelul „Boulevard” din București pentru a pune bazele unei organizații dedicate promovării automobilului în România. Astfel, a luat naștere Automobil Clubul Român (ACR), una dintre primele organizații automobilistice din Europa.
Ziarul Universul din 6 aprilie 1904 relata că, în seara precedentă, „la Otelul Bulevard o întâlnire a mai multor amatori (…) a pus bazele unei societăți automobilistice”. La acel moment, automobilul era încă o raritate în România: în întreaga țară existau doar 41 de automobile, iar noua organizație ACR avea 27 de membri fondatori.
La scurt timp după înființare, clubul a început să contribuie la organizarea circulației rutiere. La 10 aprilie 1904 a fost publicat primul regulament de circulație destinat automobilelor, alcătuit din 14 articole, considerat de istorici drept primul cod rutier românesc.
Automobil Clubul Român s-a numărat printre primele cluburi automobilistice create în Europa și a devenit rapid parte a comunității internaționale a automobilismului. În 1905 a fost admis în Asociația Internațională a Automobile Cluburilor Recunoscute (AIACR), organizația care avea să devină ulterior Federația Internațională a Automobilului (FIA). Statutul juridic al clubului a fost recunoscut oficial în România prin lege în anul 1909, ca ”persoană morală”.
Astfel, ACR devine reprezentantul României în structurile internaționale ale automobilismului și mobilității, punând țara noastră pe harta țărilor care aveau drept obiectiv sprijinirea turismului și sportului automobilistic.
Motorsportul ACR – de la pionierat la performanță
Primele competiții
Încă din primul an de existență, Automobil Clubul Român a organizat evenimente destinate promovării automobilului și demonstrării capacităților tehnice ale noilor vehicule.
Astfel, la 22 septembrie 1904, clubul a organizat prima cursă de automobile din România, pe traseul București – Giurgiu – București, o competiție de aproximativ 120 km. Din cele șase automobile înscrise, cursa a fost câștigată de prințul George Valentin Bibescu, care conducea un Mercedes de 40 CP, cu o viteză medie de aproximativ 66 km/h.
Acest eveniment a marcat începuturile motorsportului românesc și a demonstrat potențialul automobilului într-o epocă în care drumurile erau încă puțin dezvoltate.
În anii următori, Automobil Clubul Român a continuat să organizeze diverse competiții automobilistice. În 1906 a avut loc prima probă de un kilometru pe Șoseaua Kiseleff din București, iar în 1908 s-a desfășurat primul concurs automobilistic pe circuit închis din România.
Tot în această perioadă, clubul a început să dezvolte și activitatea editorială dedicată automobilismului. În 1907 a fost lansată revista „Automobilă”, una dintre primele publicații românești dedicate acestui domeniu.
În anul 1914, Automobil Club Român îşi schimbă statutul în Automobil Club Regal Român (ACRR), iar timp de 33 de ani Regii României au deţinut funcţia de preşedinţi de onoare ai ACRR.
Participări internaționale și performanțe istorice
Dezvoltarea motorsportului românesc a permis participarea sportivilor români la competiții internaționale.
În anii 1926 și 1927, echipaje românești au participat la celebrul Rallye Monte-Carlo, una dintre cele mai prestigioase competiții automobilistice europene.
Momentul de referință al automobilismului românesc interbelic a fost însă victoria obținută în 1936 la Rallye Monte-Carlo de echipajul Petre Cristea – Ion Zamfirescu, performanță care rămâne una dintre cele mai importante realizări ale sportului auto românesc.
După cel de-al Doilea Război Mondial, transformările politice din România au determinat schimbări importante și în structura clubului. La 1 ianuarie 1948, Automobil Club Regal Român a primit denumirea de Automobil Clubul Republicii Populare Române (ACRPR), cu sediul în București, pe Bulevardul 6 Martie nr. 5, devenind unicul club automobilistic național recunoscut oficial.
În anii următori, activitatea automobilistică a continuat prin organizarea unor competiții și evenimente sportive. În 1948 s-a reluat tradiționala cursă de pe Feleac, organizată de Automobil Club Regional Cluj. În 1953, în zona Floreasca din București, au fost organizate competițiile Marele Premiu al RPR și Circuitul CFR, iar în 1956, la Brașov, pe platoul din Parcul Tractorul, s-a desfășurat prima cursă de slalom auto.
În 1958, în contextul reorganizării instituționale din acea perioadă, Automobil Clubul Republicii Populare Române a fost restructurat sub denumirea de Asociația Automobiliștilor din România (AAR). Organizația și-a continuat activitatea și pe plan internațional, iar la 10 decembrie 1962 Comitetul Director al Alianței Internaționale de Turism a aprobat cererea AAR de a deveni membru al organizației sub noua sa denumire. Ulterior, în anul 1967, la împlinirea a 63 de ani de existență, revine la denumirea inițială de Automobil Clubul Român ACR.
În anii ’60 automobilismul sportiv din România a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare. În 1964 a avut loc prima ediție a Raliului Dunării – CASTROL, competiție internațională cu startul la Viena și sosirea la Brașov. Trei ani mai târziu, în 1967, Automobil Clubul Român a organizat prima ediție a Raliului României, competiție care avea să devină unul dintre reperele importante ale motorsportului românesc.
În perioada modernă, ACR a readus România în calendarul internațional al automobilismului prin organizarea Bucharest City Challenge, două etape ale campionatului FIA GT, desfășurate în 2007 și 2008 pe un circuit urban amenajat în jurul Palatului Parlamentului.
Primele școli de conducere auto
Creșterea numărului de automobile a făcut necesară apariția unor forme organizate de instruire pentru conducătorii auto.
La începutul secolului XX nu exista obligația frecventării unei școli de șoferi. Examinările erau improvizate, iar candidații trebuiau să demonstreze că pot controla vehiculul în diverse situații.
În 1907, Automobil Clubul Român a început să organizeze primele cursuri de conducere auto, iar la 10 ianuarie 1908 a fost organizat primul examen oficial pentru obținerea permisului de conducere.
Un pas decisiv a fost făcut la 10 ianuarie 1910, când ACR a deschis „Școala Oficială de Conducători de Automobile”, considerată prima școală de șoferi din România.
Programul includea cursuri teoretice dimineața și pregătire practică după-amiază. Elevii studiau funcționarea automobilelor, regulile de circulație și metode de prevenire a accidentelor.
Școala a format conducători auto și mecanici pentru utilizarea civilă a automobilului, dar și pentru armată și competițiile sportive. Înainte de Primul Război Mondial, instituția pregătea deja mecanici specializați în întreținerea vehiculelor utilizate în transport și turism.
Semnalizarea rutieră și modernizarea drumurilor
Pe lângă activitatea sportivă și educațională, Automobil Clubul Român a contribuit și la organizarea infrastructurii rutiere.
În 1910, clubul a creat un serviciu al drumurilor, care, în baza unei convenții cu Ministerul Lucrărilor Publice, avea sarcina de a produce și instala semnalizarea rutieră după standarde europene.
Între 1910 și 1943, Automobil Clubul Regal Român a fost instituția responsabilă pentru realizarea și montarea indicatoarelor rutiere în România. Activitatea era finanțată atât din fondurile clubului, cât și din contribuții ale statului.
Până în 1921, acest serviciu instalase deja peste 600 de indicatoare rutiere, contribuind decisiv la organizarea circulației într-o perioadă în care majoritatea drumurilor nu erau semnalizate.
În perioada interbelică, clubul a sprijinit și dezvoltarea turismului automobilistic, editând ghiduri și hărți rutiere pentru conducătorii auto.
Asistență rutieră și servicii pentru membri
De-a lungul timpului, Automobil Clubul Român a dezvoltat o gamă largă de servicii destinate automobiliștilor.
Primele forme de asistență rutieră au constat în caravane de mecanici și ateliere mobile, care ofereau ajutor tehnic pe drumurile principale.
În perioada comunistă, atelierele clubului au fost naționalizate, însă după 1989 ACR și-a recăpătat independența și patrimoniul și a început reconstruirea rețelei de servicii.
În prezent, clubul oferă servicii de asistență rutieră în România și Europa, tractări, asistență medicală, intervenții tehnice, inspecții tehnice periodice (ITP), cursuri pentru conducători auto și documente internaționale pentru călătorii, precum Permisul Internațional de Conducere sau Carnetul de Passage en Douane.
Flota modernă de autospeciale permite intervenția rapidă pe drumurile din România și în rețelele europene de asistență.
Siguranța rutieră și educația conducătorilor auto
Promovarea siguranței rutiere a fost o preocupare constantă a Automobil Clubului Român încă de la înființare.
Clubul a contribuit la elaborarea primelor reguli de circulație și a organizat de-a lungul timpului cursuri și campanii de educație rutieră.
În perioada modernă, ACR a participat la campanii internaționale dedicate siguranței rutiere și protecției mediului, precum Make Road Safe sau Make Cars Green și a fost premiat cu numeroase trofee internaționale, precum cele de Inovație în Siguranța Rutieră din partea FIA sau cele de Excelență în Siguranța Rutieră primite din partea Comisiei Europene.
Clubul a dezvoltat, de asemenea, programe de educație rutieră pentru tineri și a susținut inițiative menite să crească responsabilitatea în trafic.
Moștenirea Automobil Clubului Român
În peste un secol de existență, Automobil Clubul Român a evoluat de la o societate a pionierilor automobilismului la o instituție complexă, implicată în dezvoltarea mobilității, a sportului automobilistic și a siguranței rutiere.
De la primele curse organizate pe drumuri neasfaltate până la competiții internaționale, de la primele examene improvizate de conducere până la școli moderne de șoferi și servicii profesioniste de asistență rutieră, ACR a contribuit decisiv la formarea culturii automobilistice din România.
Prin apartenența sa la structurile internaționale ale automobilismului și prin activitățile desfășurate în domeniul mobilității și sportului auto, ca și Autoritate Sportivă Națională (ASN) pentru sportul automobilistic și de karting din România – calitate conferită de FIA, Automobil Clubul Român continuă să fie o instituție importantă în comunitatea automobilistică națională și internațională.
Moștenirea sa reflectă mai mult decât istoria unei organizații: ea reprezintă evoluția automobilismului și a motorsportului românesc, precum și adaptarea continuă a societății la transformările mobilității moderne.
La 122 de ani de la înființare, Automobil Clubul Român continuă să își îndeplinească misiunea de a sprijini mobilitatea, siguranța rutieră și dezvoltarea sportului automobilistic în România.
